Palme Intelectuale

Cu un PH al dracu' de scăzut

Archive for the tag “colinde”

Ho, ho, ho! (review)


A trecut şi perioada pe care-am aşteptat-o cu sufletul la gură tot anul: sărbătorile de iarnă. Sezonul brazilor, sarmalelor, comelor alcoolice, spectacolelor, depresiilor, bunătăţii şi sinuciderilor. Sau, mă rog, aproape a trecut, în măsura în care consideri că Revelionul este o sărbătoare.

Şi unele lucruri au fost diferite. O fi un semn că ne-a mai crescut IQ-ul în 2011? Sau că multe chestii s-au demodat? Sau că, în sfârşit, am învăţat să-mi proiectez voinţa asupra lumii? Şi, dacă ultima variantă este cea corectă, presimt că vom avea cu toţii un an interesant.

Trebuie să remarc că posturile de radio nu s-au mai înscris la concursuri de exasperat lumea cu muzică de Crăciun. Zilele trecute am ascultat „Last Christmas” şi nu m-a enervat. Anul trecut, încă de pe 20 decembrie, îmi venea să sugrum pe cineva numai când auzeam lălăiala lui George Michael. Şi pe-a altora, pentru că unii s-au gândit c-ar suna mai bine cu vocea lor, aşa că s-au pus pe reînregistrat o piesă care oricum sună bine, dar are versuri idioate. Mă rog, pe depresivii de sărbători nu pare să-i deranjeze.

Şi uite de ce consider eu că versurile sunt idioate:

1. „Crăciunul trecut ţi-am dat inima mea, dar a doua zi mi-ai dat papucii”: desigur, lumea se combină ca să nu fie singură de Crăciun, pentru că vitele consideră că doar oamenii anormali sunt singuri în această zi. Dar chiar să te-ndrăgosteşti ca prostul din prima? Şi n-ar fi nimic rău în asta, dar…

2. „Anul acesta, ca să nu plâng…”: OK, înţeleg să te-ndrăgosteşti, şi eu îmi induc uneori senzaţia asta. Sunt un romantic incurabil. Diferenţa este că sunt şi realist: azi o iubesc şi mă iubeşte, mâine s-ar putea să se schimbe situaţia. Nu e ceva permanent şi nici n-ar trebui să fie. Deci, n-ar trebui să suferi. Altfel, devine obsesie.

3. „O voi da [inima] cuiva special”: asta-nseamnă să subliniezi evidentul. Iubeşti un om care e special pentru tine. Ce chestie! Eu m-aşteptam să te-ndrăgosteşti de cineva banal, genul de om pe care nu-l remarci nici dacă poartă beculeţe şi merge-n mâini. Dar unii sunt superficiali şi se-ndrăgostesc doar de oameni care le provoacă o reacţie emoţională. Chiar şi de sărbători! Asta e lumea în care trăim.

Au apărut mai puţine adunături de colindători cu urşi, capre şi ce lighioane mai reprezintă franjurii aceia. N-am o problemă cu tradiţiile, dar am o foarte mare problemă cu scârbele care le măcelăresc în încercarea de a face bani. Nu de dragul tradiţiilor, ci pentru că mă simt luat la mişto: tu faci circ şi te aştepţi să-ţi dau bani, pentru că trebuie să le dau bani colindătorilor.

Ar trebui să existe o prevedere legală care să ne permită să-i rupem în bătaie pe colindătorii care fac gălăgie. Să ieşi din casă cu banii în buzunar şi bâta în mână. Dacă se pricep, le dai bani. Dacă nu, se mulţumesc ei cu nişte vânătăi, o fractură, o hemoragie internă, fineţuri de genul ăsta.

Şi am avut parte de mai puţine petarde. Uimitor de puţine, chiar. Ai zice că s-a-ntors cineva în timp şi i-a-mpiedicat pe chinezi să inventeze praful de puşcă. Bine, tot au fost nişte accidente, dar a fost lejer faţă de ce auzeam acum 2-3 ani. Anul ăsta am auzit mai mult de capturi de mii de kilograme de materiale pirotehnice. Un lucru bun.

În fine, e destul de trist că petardele trebuie interzise. Folosite când (adică în afara orelor de odihnă), cât (nu în exces) şi cum (lăsăm bunul-simţ să-şi spună cuvântul) trebuie, nu sunt periculoase. Dar, în mâinile idioţilor care cred că e amuzant să le arunce-n faţa cuiva sau să-ndrepte racheta spre geamul vecinului, devin arme. De fapt, şi o periuţă de dinţi e periculoasă în mâna unui cretin.

Şi mâine începe un an nou, iar eu voi fi un om OK şi vă voi ura să aveţi parte de un an bun şi să vă iasă ce vreţi, cum vreţi. Şi să nu fiţi vite. Dacă nu eşti vită, viaţa e mult mai uşoară. În special pentru cei din jurul tău.

Ne citim în 2012.

Reclame

Vin, Sărbătorile vin


Acest articol va fi unul mai scurt decât cele cu care v-am obișnuit (cel puțin pe acest blog) și mult mai la obiect. Am să vă descriu în 11 puncte succinte cum îți dai seama că a început nebunia de Crăciun și e cazul să te baricadezi în casă, să-ți închizi telefonul, să-ți iei niște white widdow și să aștepți răbdător data de 29 decembrie, când se termină brusc nebunia de Crăciun și începe cea de Revelion.

1. Când vezi (și, mai ales, auzi) copii săraci și nespălați care rag colinde în mijloace de transport în comun, colțuri de stradă sau holuri de bloc.

2. Când vezi la televizor reclame cu oameni îmbrăcați gros care se întreabă dacă e mai drăguț să dai cadouri sau să primești.

3. Când nu poți intra în niciun tramvai, autobuz sau troleu de la câți sărăntoci încărcați cu pungi și cutii au ocupat chiar și ultimul centimetru pătrat de spațiu.

4. Când PRO TV-ul face reclamă la Singur Acasă și Singur Acasă 2.

5. Când pe facebook  apare brusc o invazie de poze cu pisicuțe drăguțe și cățeluși pufoși care poartă căciulițe de Moș Crăciun și sunt adorabili.

6. Când toată lumea vorbește despre spiritul Crăciunului ca și cum ar fi o epidemie a vreunei boli sezoniere contagioase (una pozitivă) pe care au luat-o și te îndeamnă să o iei și tu.

7. Când oriunde întorci capul (fie stații de metrou, intersecții sau chiar la tine acasă) vezi beteală, globulețe și fețe care zâmbesc semi-fals, semi-tâmp.

8. Când mama, bunica și mătușa fac febră musculară de la atâta pregătit salată de vinete, carne de porc, prăjituri și atâția alți munți de mâncare, pe care-i vei devora cu plăcere, dar despre care stomacul și ficatul nu vor avea o părere prea bună pe 27.

9. Când rude cu care nu ai vorbit tot anul te sună să te întrebe ce mai faci și să-ți ureze ”Crăciun fericit”, sperând că, astfel, și-au asigurat un cadou din partea ta.

10. Când primești 100 de mesaje pe telefon ce conțin ”îngerii cântă”, ”s-a născut Hristos” sau ”pace și lumină în suflete”.

11. Nu în ultimul rând, când vă anunț eu că dispar din blogosferă (și mediul on-line, în general) pentru că mă duc la țară unde voi zace, bea bere, mânca și voi progresa în carierele la FIFA și Football Manager.

Prin urmare, în cazul în care ați ratat primele 10 puncte, vă anunț că dispar din blogosferă (și mediul on-line, în general) pentru că mă duc la țară unde voi zace, bea bere, mânca și voi progresa în carierele la FIFA și Football Manager. Mai mult decât atât, imediat după țară, mă tirez la Iași, pentru un sejur de 5 zile de Revelion, unde voi bea bere și voi face lucruri stupide într-un oraș în care, probabil, nu mă mai întorc vreodată, deci nu am de ce să am regrete. Revin cu un articol la început de ianuarie, probabil chiar despre Revelion. Până atunci, vă las cu Teo, care muncește de Sărbători.

Hai, Crăciun fericit.

Post Navigation